Archive for October, 2009
CADI va invita joi 29 octombrie ora 16:00 la o discutie cu Dragos Aligica despre Scoala de teorie institutionala si public choice de la Bloomington.
Scoala de la Bloomington a devenit unul dintre cele mai dinamice, recunoscute si productive centre de gandire instititionala. Care este acea combinatie de abordari teoretice interdisciplinare si cercetare empirica ce a dus la succesul Scolii?
Prezinta: Dragos Paul Aligica
De citit (facultativ):
Aligica, Paul Dragos. 2009. Elinor Ostrom on the Market, the State, and the Third Sector. Reason, 12 octombrie.
Aligica, Paul Dragos si Peter J. Boettke. 2009. Challenging Institutional Analysis and Development: The Bloomington School. Londra: Routledge.
Organizator: CADI; Locatia: CADI; Data: Joi, 29 octombrie, ora 16.00
October 27th, 2009
Miercuri 21 octombrie, ora 16.00, va avea loc la Catedra de Filosofie Morala si Politica a Facultatii de Filosofie un atelier de discutii despre Privatizarea Casatoriei.
Atat cei impotriva cat si cei in favoarea legalizarii casatoriilor intre persoane de acelasi sex au o presupunere comuna: aceea ca statul trebuie sa defineasca statutul casatoriei printr-o formula unica. Solutia libertariana este privatizarea casatoriei, adica transferul prerogativei incheierii uniunilor matrimoniale de la stat catre un set de organizatii civile aflate in competitie, fie ele religioase sau laice. Analiza economica a legii si perspectiva teoriei alegerii publice arata de ce acest sistem pluralist care in prima instanta permite o diversitate de uniuni eliminandu-le apoi doar pe acelea dovedite intr-o Curte drept daunatoare unor terte parti, ar fi, spre deosebire de status-quo, impartial cu tipurile de uniuni. Acest sistem ar servi mai bine idealurilor libertatii, egalitatii si dreptatii, si ar satisface mai bine si stringenta conservatoare a sincronizarii dintre gradul de acceptare sociala si tratamentul legal formal. Analiza filosofica a modului in care cuvintele capata in mod natural noi sensuri pare sa demonteze si argumentul definitional impotriva casatoriilor intre persoane de acelasi sex – dupa care ar fi imposibil semantic ca acestea sa se “casatoreasca”. Formal, se sustine obiectia de tipul pantei lunecoase conform careia liberalizarea casatoriilor deschide o poarta legala si poligamiei si chiar uniunilor matrimoniale cu animale sau obiecte neinsufletite; in practica insa obiectia este slabita datorita valorii psihlogice speciale pe care oamenii o ataseaza relatiilor simetrice. Pozitia pe care o sustin asadar este a unui sistem structural al libertatii in care se manifesta, datorita conjuncturii psihologice, preferinta pentru relatii simetrice si deci pentru egalitate.
Prezinta:
Ionut Sterpan
Textul prezentarii:
Sterpan, Ionut. 2009. Casatoriile intre persoane de acelasi sex. O perspectiva libertariana. Noua Revista de Drepturile Omului 3/2009.
Reflectii pe marginea textului:
Emanuel Socaciu - Dovezi suplimentare si obiectii.
Constantin Vica - Casatoria ca institutie a statului.
Organizator: Facultatea de Filosofie; Locatia: Facultatea de Filosofie; Data: Miercuri, 21 octombrie, ora 16.00
October 16th, 2009
Institutul Cultural Român şi Fundaţia Calea Victoriei organizează miercuri, 21 octombrie, ora 18.00, dezbaterea „Trădarea intelectualilor“, pornind de la cartea lui Julien Benda - La Trahison des clercs (1927) /Trădarea cărturarilor. Desfăşurată în cadrul programului „Pro şi contra la ICR“, dezbaterea va avea loc la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38 şi va fi moderată de Ştefan Vianu. Participă: Andrei Cornea, Cătălin Avramescu, Florin Ţurcanu, Sorin Cucerai.
Ce este un intelectual? Există oare o incompatibilitate între faptul de a fi intelectual şi pasiunile politice? Când şi cum decade ideea în ideologie? Este cel care renunţă la căutarea dezinteresată a adevărului în favoarea propovăduirii unui „adevăr” ideologic un trădător sau un trădat?
„ Pro şi contra la ICR“ este un program de dezbateri organizat de Institutul Cultural Român, care are ca valori centrale onestitatea interogativă şi curajul dezacordului cordial şi care îşi propune să promoveze eleganţa intelectuală ca instrument de cunoaştere într-un mediu public devenit tot mai străin de aceste opţiuni.
Organizator: ICR; Locatia: ICR; Data: Miercuri, 21 octombrie, ora 18.00
October 16th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita din 10 noiembrie, de la 18:30, la un curs in cinci intilniri despre psihologie si religie in lumea fascinanta a doi mari psihologi.
Omul interesat de religie nu poate ocoli astăzi psihologia, deoarece aceasta are ceva foarte important de spus despre trăirea religioasă. Poate oare fi desprinsă religia de experienţa religioasă? Probabil că nu. Poate avea loc experienţa religioasă în afara sufletului omului? Iarăşi nu. Cum de suflet se ocupă, ca ştiinţă, psihologia, se întâmplă că ea are un cuvânt greu de spus despre religie. În acest sens va fi vorba în cursul de faţă despre psihologie şi religie.
Călăuze ne vor fi în demersul nostru doi dintre cei mai importanţi, dacă nu cei mai însemnaţi pionieri ai psihologiei, şi anume Freud şi Jung. Cercetarea noastră va pendula între analiza religiei făcută de un ateu declarat, Freud, care a înţeles să reducă fenomenul religios la psihologia personală, şi înţelegerea religiei de către un psiholog, Jung, care ştia că Dumnezeu există, ba chiar considera că viaţa omului are o legătură inconturnabilă, liberă sau silnică, fericită sau nefericită, cu divinitatea.
Vom cântări câtă dreptate are fiecare, de ce se contrazic, cum se completează reciproc. Vom examina îndeaproape raportul dintre inconştient, aşa cum apare în practica psihologică şi concepţia fiecăruia dintre ei, şi Dumnezeu. Desigur, nu vom neglija nici cum vede teologia analiza psihologică a religiei, nici provocarea adusă de psihologie teologiei şi, mai ales, unei perspective dogmatice.
Cursul li se adresează celor interesaţi de trăirea religioasă, de felul cum apare Dumnezeu în viaţa omului, iar nu de un discurs abstract şi arid despre divinitate, discurs în care omul în carne şi oase este lăsat pe dinafară. Li se adresează celor care simt sau înţeleg că trăim într-o epocă de mari schimbări, de care religia – mai ales creştinismul, pentru că de el ţine tradiţia noastră – trebuie să ţină cont. Altfel ea riscă să nu mai răspundă problemelor vremii noastre.
Temele atelierelor:
1. Religia la graniţa dintre secolele XIX şi XX. Critica lui Freud
2. Naşterea religiei şi relaţia cu sexualitatea. Critica adusă de Jung
3. Experienţa religioasă tradiţională înţeleasă psihologic. Ce aduc nou psihanaliza şi psihologia analitică
4. Despre Supraeu, Iehova şi Dumnezeu Tatăl. Creştinismul şi alchimia
5. Cartea lui Iov interpretată de Jung. Hristos şi Antihrist în psihologia analitică
Bibliografie:
Freud, S., Eseuri de psihanaliză aplicată, în Opere, vol. 1, Editura Trei, Bucureşti, 1999.
Freud, S., Studii despre societate şi religie, în Opere, vol. 4, Editura Trei, Bucureşti, 2000.
Jung, C.G., Amintiri, vise, reflecţii, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008.
Jung, C.G., Răspuns la Iov, în vol. Imaginea omului şi imaginea lui Dumnezeu, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
Jung, C.G., Tipuri psihologice, Editura Trei, Bucureşti, 2004.
Jung, C.G., Despre fenomenul spiritului în artă şi ştiinţă, Editura Trei, Bucureşti, 2007.
Hegel, G.W.F., Logica, în Enciclopedia Ştiinţelor Filozofice, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995.
Dragos Dodu este absolvent al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti cu lucrarea de diplomă Dialectica identităţii şi diferenţei ca determinaţii ale esenţei în logica lui Hegel. Detine Masterat de Istoria Filosofiei şi Filosofia Culturii la Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti. Este redactor la Editura Humanitas, unde a îngrijit, printre numeroase alte cărţi, apariţia unui Dicţionar de termeni jungieni, a primelor două volume din Opere de Kierkegaard, a operelor Regele şi cadavrul şi Mituri şi simboluri în arta şi civilizaţia indiană de Heinrich Zimmer, a volumelor Sacrul şi Despre numinos de Rudolf Otto, a Crizei spiritului american de Allan Bloom, a monografiei N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii de George Ardeleanu.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Marti, 10 noiembrie, ora 18.30
October 16th, 2009
Institutul de Studii Populare va invita joi, 15 octombrie, incepand cu ora 14.30, la dezbaterea cu tema ‘Politicile migratiei’.
Dezbaterea îşi propune să abordeze teme relevante pentru politicile publice legate de acest fenomen: impactul migraţiei pe piaţa muncii, migraţia ilegală etc, totul în contextul mai larg al evaluării costurilor şi beneficiilor generate de circulaţia persoanelor.
Programul dezbaterii:
14:30 -15:00 Sosirea invitaţilor, cafea;
15:00 -15:05 Cuvânt din partea moderatorului, domnul Sever Voinescu;
15:05 -15:25 Vorbitori: Dumitru Sandu, Mihai Şeitan;
15:25 -16:00 Întrebări şi răspunsuri;
16:00 -16:30 Discuţie liberă.
Evenimentul va avea loc la sediul ISP din sect. 2, str. Alecu Russo, nr. 13-19, etaj 1, apt. 3. Sediul ISP este la 50 de metri de staţia de tramvai Piaţa Spaniei.
Mai multe detalii puteti gasi aici.
Organizator: ISP; Locatia: ISP; Data: Joi, 15 octombrie, ora 14.30
October 14th, 2009
Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român, organizează începând din octombrie 2009 un ciclu de conferinţe publice care vor dezbate probleme majore ale istoriei generale şi comparate a religiilor, prezentând totodată rezultate ale cercetărilor întreprinse de membrii Institutului şi teme de un interes cultural mai larg.
Conferinţele Institutului se vor deschide joi 15 octombrie 2009, orele 18:00, la Clubul Ţăranului, cu conferinţa „De ce le vorbeşti lor în parabole?” (Matei 13:10), susţinută de Andrei Pleşu. Conferinţele viitoare vor fi susţinute de Eugen Ciurtin, Bogdan Tătaru-Cazaban, Andrei Oişteanu, Mirel Bănică şi Mihaela Timuş, precum şi de invitaţi ai Institutului, din ţară şi din străinătate.
Organizator: Institutul de Istorie a Religiilor; Locatia: Clubul Taranului; Data: Joi, 15 octombrie, ora 18.00
October 14th, 2009
Vineri 9 octombrie, ora 16.00, CADI va invita la o discutie despre Biserica Ortodoxa Romana, stat si politica.
Putem vorbi de o favorizare a BOR de catre Statul roman si de catre politicieni? In ce masura beneficiaza si Biserica, nu doar clerul, de aceste favoruri?
Cum au loc negocierile dintre Biserica si Stat? Este oare necesar sau mai degraba daunator un departament guvernamental pentru facilitarea dialogului dintre Stat si cultele religioase precum Secretariatul de Stat pentru Culte?
De ce BOR este o institutie atat de “tacuta”? In ce fel este lipsa transparentei acestei institutii legata de ineficienta BOR ca parte a societatii civile?
Reflectia asupra unor situatii concrete, fondarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei si respectiv cazul arhiepiscopului constantean, Teodosie Petrescu, primul ierarh activ din istoria moderna a BOR impotriva caruia s-a dispus inceperea urmaririi penale vine in ajutorul raspunsurilor la aceste intrebari.
Prezinta:
Bogdan Duca, licentiat in teologie si doctorand al Facultatii de Stiinte Politice.
Texte de citit:
Gabriel Andreescu - Spre crearea unui stat ortodox roman? (Observatii referitoare la regimul cultelor aflat in vigoare)
Mediafax: IPS Teodosie, cercetat penal pentru luare de mita si complicitate la fals intelectual
Organizator: CADI; Locatia: CADI; Data: Vineri, 9 octombrie, ora 16.00
October 9th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita din 29 octombrie, 19:00, la un atelier de filozofie cu un lector de exceptie
Scopul acestui atelier este de a aborda, din mai multe perspective, vechea problemă a transformării sinelui. Eliminată din filozofia modernă de sorginte carteziană, această problematică revine în modernitatea târzie, de la Nietzsche la ultimul Foucault.
Și nu numai în filozofie. Rilke, bunăoară, ne spune: „voiește transformarea“, nu te mulțumi cu ceea ce ești! Motorul transformării este iubirea – terestră și divină. Pentru acești filozofi, mistici și poeți iubirea de sine este, din punct de vedere spiritual, legitimă, dacă este orientată către „scânteia divină“ din suflet, fără ca această orientare să excludă neapărat ceea ce ține de domeniul sensibilului.
Metafizica occidentală osciliează așadar între diferitele concepții idealist-ascetice și tematizări ale legăturii profunde dintre “elanurile divine” (Bruno) și facultățile “inferioare” – simțuri, imaginație – ale sufletului.
Temele atelierelor:
1. Descoperirea sinelui: Socrate, Platon, Plotin.
2. Dincolo de idealism: filozofia întrupată a Alchimiștilor. “Arta” alchimică și arta modernă: Paracelsus, C. G. Jung, Fr. Bonardel.
3. Eros și Magie la Giordano Bruno.
4. Sinele în devenire. Credință și (sau) cunoaștere: Hegel, Kierkegaard, Nietzsche.
Sugestii de lectură pentru atelier:
PLATON, Opere I - VII, Editura științifică, București, 1974 - 1989
C. G. JUNG, Studii despre reprezentările alchimice, Teora, 1999
G. BRUNO, Despre eroicele avânturi, Humanitas, 2009
I. P. CULIANU, Eros și magie în Renaștere, Polirom, 2003
C. G. W. HEGEL, Fenomenologia spiritului, IRI, 2000
S. KIERKEGAARD, Opere I - II, Humanitas
NIETZSCHE, Opere complete, 1 - 5, Hestia
Friedrich Nietzsche, Also sprach Zarathustra - De Volker Gerhardt, Friedrich Nietzsch Akademie Verlag, 2000 ISBN 3050028726, 9783050028729 408 p.
Stefan Vianu detine doctorat in filosofie la Universitatea din Geneva, diploma de studii superioare in filosofie la Universitatea din Geneva precum si licenţa in teologie la Universitatea din Geneva. Este lector universitar la Universitatea de Arhitectura din Bucureşti si a beneficiat de bursa a “Colegiului Noua Europa”.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Joi, 29 octombrie, ora 19.00
October 9th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita in data de 15 octombrie, de la ora 18.30 sa aflati „Cum se distrau romanii odinioara ( de la 1800 pina la 1945)”.
Doamna Georgeta Filitti ne va povesti cum se distrau romanii si bucurestenii in sec 19 si 20, atit in inalta societate cit si in rindul orasenilor mai simpli. Una dintre etimologiile posibile ale numelui orasului Bucuresti se leaga de cuvintul bucurie. Calatorii straini din secolele trecute descriau Bucurestiul ca fiind un oras al bucuriei, plin de baluri si petreceri extrem de vesele, sofisticate si excentrice deseori.
Balurile si petrecerile erau foarte populare si reprezentau principala forma de socializare, locul unde tinerele cupluri se formau, unde se discutau problemele arzatoare ale zilei, se puneau la cale intrigi dar si spatiul in care tineri artisti, muzicieni se lansau in societate prin concerte si spectacole memorabile. Din pacate, multe din conacele si palatele care gazduiau aceste baluri fastuoase au disparut astazi sau sufera in lipsa reparatiilor, cum este Palatul Stirbei (unde a fost balul din imagine).
Vom afla despre care erau formele de divertisment care au precedat teatrul de astazi - geamale, caraghiozi, trupe straine, Teatrul de la Cismeaua rosie si despre cum s-a intemeiat Teatrul cel Mare.
Cafenelele, bodegile, crasmele, restaurantele si cofetariile celebre vor fi amintite in prezentare - din fericire unele dintre ele exista si astazi, chiar si fara atmosfera din trecut - cum ar fi Casa Capsa sau Carul cu Bere.
Vom discuta si despre cum isi petreceau timpul liber bucurestenii in perioada interbelica, despre personalitatile culturale ale vremii si locurile frecventate de lumea boema a orasului.
Doamna Georgeta Filitti este doctor in istorie, specialist in istoria moderna si contemporana a Romaniei. A fost cercetator stiintific la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Romane si consilier la Fundatia „Ion Ghica”. In prezent este cercetator principal I la Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc. Interesata in mod special de istoria si cultura orasului Bucuresti, printre numeroasele publicatii mentionam: Calatorie in timp prin Bucuresti, Editura Dominor, Mileniul romanesc (coautor), Editura Litera International, Calatori straini despre tarile romane in sec. al XIX-lea. Serie noua, 1800-1840, 3 vol. (coautor si prefatator). Detine o rubrica permanenta la „Magazin istoric” (din 2002) - Odinioara oamenii isi trimiteau scrisori si Romania acum 100 de ani.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Joi, 15 octombrie, ora 18.30
October 9th, 2009
Sambata, 17 octombrie, Fundatia Calea Victoriei va invita la o plimbare prin „Bucurestii negustorilor”, impreuna cu Adrian Majuru.
Prin comportament, manieră de a locui şi tipologia consumului, clasa de mijloc a fost întotdeauna un barometru social, economic şi cultural pentru societatea urbană.
Clasa de mijloc este aceea care a creat şi impulsionat societatea de larg consum, confortul atent construit. În trecut, negustorimea noastră a creat comerţul en detail trimiţând prin satele Valahiei căruţe cu mărfuri de tot felul, care se întorceau la depozitele de pe Lipscani după câteva săptămâni de peregrinări. A doua generaţie de negustori, în asociere cu alţii care au venit între timp, de pe alte meleaguri urbane, mai ales după 1830, a dezvoltat manufacturi şi puncte de desfacere ale acestora în târgurile principale din ţară. Au înfiinţat primele bănci cu filialele cuvenite.
Proiectul de viaţă s-a modificat şi el. Casele s-au modernizat, ca arhitectură dar şi ca ambientare interioară; vestimentaţia s-a diversificat şi „europenizat”; consumul a ieşit din prăvăliile negustoreşti orientându-se şi către sfera distracţiilor şi a consumului cultural. Intimitatea a preluat şi ea un alt cod de reprezentare, de la gesturi şi atitudini, la aşteptările şi proiecţiile legate de celălalt; s-au diversificat posiblităţile de socializare.
Vizitele, supeurile, soirelele, pătrund şi la mahala, ca urmare a largului consum care se desfăşura în societatea de mijloc. Iar acest mijloc al societăţii a fost punctul de plecare pentru marile cariere, pentru marile averi. Ele au putut fi păstrate atâta timp cât posesorii lor nu au uitat de unde au plecat. Originile uitate se pot întoarce în mai puţin de o generaţie. Cei din vechime o ştiau. Dar aceasta este o altă poveste.
Punct de plecare: Fantana Sarindar – Calea Victoriei – strada Franceză – strada Şepcari – Bulevardul I.C.Brătianu – Calea Moşilor – Strada Negustori – Strada Mîntuleasa – Bulevardul Carol I - strada Lipscani.
Promenada este gindita ca o plimbare, nu presupune o vizitare individuala a monumentelor pe linga care se trece si despre care se povesteste. Ea are scopul de a deschide “apetitul” bucurestenilor de a cerceta individual si pe indelete muzeele si locurile memorabile din oras.
Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti. Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban. Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la romani (Compania, 2006), Familia Minovici - univers spiritual (Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101 texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile “Antropologia urbana” si “Periferii nocturne” la Editura Paralela 45.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Data: Sambata, 17 octombrie, ora 16.00
October 9th, 2009
