Fundatia Calea Victoriei va invita, din 9 februarie, la atelierul „Istoria locuirii in repere culturale”, sustinut de Irina Neacsu.
Cand au inceput sa existe obiectele pe care astazi le privim zilnic in casa? Si cum traiau oamenii inainte sa fi existat toate aceste lucruri? Vom vorbi despre cine si cum a locuit in casele Europei de-a lungul timpului, ce schimbari culturale, sociale si politice s-au petrecut, cu influenta asupra locuirii.
Astfel, povestim despre felul in care locuiau oamenii: cum isi decorau casele, cum isi organizau orasul, cum au inteles confortul in diferite epoci si cum arta a exprimat cel mai bine idealurile si principiile timpului. Intre arhitectura, arta, decoratie si design, locuirea ramane modul cel mai firesc in care ne ancoram functional si estetic la “moda” timpului.
Apreciem stilul, consumam tendinte, inventam mereu noi si noi obiecte si obiceiuri care sa corespunda nevoilor, mereu noi. Iar acest proces se intampla din totdeauna si din totdeauna oamenii au schimbat, au inventat, au improvizat, pentru a locui in confort. Asa se face ca astazi toate obiectele din jurul nostru au o poveste de spus si toate au in spate epoci de incercari si modificari.
De aceea, povestea aceasta este povestea lor, a lucrurilor care ne locuiesc casa, a locuirii si a casei.
Cursul se va desfasura pe durata a sapte ateliere a cate doua ore, cu temele:
1. Mostenirea culturala a Imperiului Roman, in notiuni de viata cotidiana (sec.8-12): notiuni ale clasicismului, materiale si tehnici de constructie, canoane estetice.
2. Evul Mediu (sec. 12-14): in cautarea unui trai asezat – feudalismul si traiul la castel, arta religioasa, pantalonii barbatesti, tacamurile si fata de masa, de la cufar la dulap
3. Renasterea (sec. 15-16): constientizarea confortului – renasterea artei clasice si noua burghezie, resedinta cu multe camere, scaunul, perspectiva in pictura, tapiteria, tapetul, sticla si oglinzile, portretul si peisajul
4. Sec. 17-18: ambitii de identitate culturala nationala - fastuozitatea baroca, toaleta englezeasca, confortul rococo-ului, comoda si canapeaua, conceptul de “intimitate a casei”, femei de la curte si noile stiluri artistice, descoperirea antichitatii
5. Sec. 19: revolutia industriala – marile inventii, urbanismul si urbanizarea, fierul si sticla, productia de serie sau arta pentru toti, eclectismul, design-ul, expozitiile mondiale, primele postere si inceputul “advertising-ului”, viata sociala in pictura
6. Sec. 20: trauma politica – modernismul si miscarile de avangarda artistica, Bauhaus, cele doua razboaie mondiale, consumismul, publicitatea, televizorul, tipologii de locuire
7. Povestea lucrurilor care locuiesc casa astazi: obiecte de uz casnic, gesturi de design, intre estetic si functional, de unde provin lucrurile care ne umplu astazi viata?
Irina Neacsu detine master in design, RUFA - Rome University of Fine Arts - Roma, Italia. Este absolventa a Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, Bucuresti. In 2005 a fost bursier al Scolii de vara – Lemnul in arhitectura si constructii- Helsinki, Finlanda. In 2005 a avut bursa la workshopul INTBAU – restaurare urbana Bran, jud. Brasov. Este designer de produs si de interior, a facut amenajari de interior si design de mobilier, grafica, pictura si ilustratie de carte pentru copii.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Marti, 9 februarie, ora 18.30
January 31st, 2010
Fundatia Calea Victoriei va invita in 15 decembrie, de la ora 19:00, la Clubul Taranului la un eveniment despre adevaratele obiceiuri si ritualuri de Craciun si Anul Nou la români.
Deunăzi, domnul care stătea lângă mine în autobuz, prea atent la convorbirea mea telefonică cu o colegă de serviciu, m-a întrebat oarecum dispreţuitor: „Haideţi, doamnă, mai există obiceiuri de iarnă? Totul e numai spectacol”. Un pic, un pic avea dreptate, şi mi-am adus aminte de toate acele colinde cu clinchete de clopoţei care se aud prin magazine. Totuşi, răspunsul meu a fost „Da”. Însă din ce în ce mai puţin.
Ceata de colindători cu glasuri puternice şi masculine, piţărăii care aţâţă focul cu nuieluşe de alun, colinde cu vînarea leului sau cu fata care stă şi coase într-un leagăn de mătase între coarnele cerbului, masca turcăi, scalda lui Crăciun, bradul care nu are mai mult de vreo sută de ani în tradiţiile noastre, ospitalitatea rituală, ziua sfântului Vasile şi Boboteaza…
Ca să nu ne mai prindă sărbătorile de iarnă nepregătiţi, şi anul acesta, vă propunem această întâlnire, puţin înainte de Ajunul Crăciunului.
Laura Jiga Iliescu este cercetator principal gradul II in cadrul Institutului de Etnografie si Folclor “Constantin Brailoiu”, Academia Romana. Coordonator al programului Arhivei de Folclor “Crearea, sistematizarea si valorificarea documentelor din Arhiva de Folclor”. Detine o rubrica permanenta Traditii in Igloo, revista de arhitectura si cultura. A urmat cursuri de studii aprofundate specializarea etnologie si folclor si studii doctorale, domeniul filologie, specializarea folclor, la Universitatea Craiova.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Clubul Taranului; Data: Marti, 15 decembrie, ora 19.00
December 2nd, 2009
Perioada postsocialistă a marcat o succesiune de transformări morfologice radicale in viaţa oraşelor. Aceste transformări au avut efecte dintre cele mai diverse: modificarea practicilor de construcţie şi de locuire, apariţia unor noi comunităţi urbane producătoare de subculturi, schimbarea practicilor de consum, dezindustrializarea treptată şi reinserarea fostelor situri industriale în circuitul economic etc.
Oraşul a devenit brusc obiectul fascinaţiei vânătorilor de elemente de cultură populară şi, treptat, şi al sociologilor şi antropologilor, cărora le fusese refuzat într-un fel sau altul accesul pe acest teren în perioada comunistă. Aceştia au făcut primii paşi spre depăşirea ţintelor comune – grafitti-urile – şi intrarea pe terenuri mai puţin atrăgătoare pentru că erau, aparent, mai puţin producătoare de „cultură”: blocurile şi vecinătăţile lor, pieţele, fostele fabrici, amaneturile, supermarketurile, cluburile electro etc.
Cursul va valorifica o parte a acestor materiale (articole şi filme documentare) pentru a o oferi o imagine concludentă despre felul în care viaţa oraşului devine oglinda transformărilor economice şi culturale mai largi.
Temele celor 6 ateliere:
1. Scurtă introducere în antropologia urbana: antropologia în oraş şi antropologia oraşului. De la exoticul îndepărtat la cel de lângă noi
2. Viaţa la bloc & viaţa în cartier: schimbări ale practicilor de locuire
3. La piaţă, la supermarket, la amanet: practici de consum postsocialiste
4. Dezindustrializarea & reconversia funcţională: viaţa socială a ruinelor industriale
5. Locuri ale memoriei: moduri de întrebuinţare
6. Oraşul în festival & oraşul şi scenele lui
Cursul va fi completat de doua explorari urbane in zonele Uranus-Gara Filaret (reconversie functionala) si Soseaua Nordului-Ambasada Republicii Populare Chineze (practici de locuire).
Bogdan Iancu detine licenta in Litere si Bibliologie - Universitatea Bucuresti si Masterat in Antropologie - Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti. Este doctorand in Antropologie - Universitatea din Perugia (Italia) / SNSPA București. Sustine seminarii la cursul de Sociologia Cotidianului (titular: prof. Vintila Mihailescu) – Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA si este cercetator la Muzeul Taranului Roman – Bucuresti.
Mai multe informatii puteti gasi aici.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Luni, 5 octombrie, ora 18.30
September 30th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita - de Sfintul Ilie - la un eveniment in care vom povesti despre cum incercau taranii odinioara sa inteleaga si sa imblinzeasca fenomenele naturale.
Fulgere, trăznete, tunete, ruperi de nori, grindină, ploi repezi şi scurte sau molcome şi fără de sfârşit, zgomote şi apă venite de sus, ori, dimpotrivă, arşiţă, aer uscat, pământ crăpat şi secetă. Fenomene explicate astăzi, cel puţin până la un punct, de ştiinţele moderne.
Mai demult, pe vremea în care oamenii încă nu se alienaseră ci erau parte integrantă a naturii, ei dădeau alte înţelesuri întâmplărilor meteorologice, legându-le adesea de personaje stranii şi misterioase, zdrenţăroşi solomonari călare pe nori sau Sfântul Ilie în carul de foc, fiecare cu un întreg dosar imaginar şi narativ prin care se exprimau credinţe populare ce reglementau comportamentul uman faţă de natură şi semeni. Iar dacă era secetă prea mare, ritualuri de invocare a ploii încercau să controleze norii, fără pretenţia de a-i stăpâni.
Vom vorbi despre toate acestea, propunându-vă şi o discuţie legată de modificările de percepţie a relaţiei noastre cu natura, aduse nu doar de descoperirile ştiinifice ci şi de cele de mentalitate şi situare a locului nostru în univers.
Mai multe informatii puteti gasi aici.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Luni, 20 iulie, ora 19.00
July 6th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita din 22 mai la ‘Antropologia corpului’, un atelier interactiv cu Alexandru Dincovici.
Corpul omenesc nu este nici natural nici cultural. El este rezultatul interacțiunii dintre materia sa genetică și un mediu socio-cultural pe care îl incorporează (Bernard Andrieu).
Probabil că cea mai mare provocare cu care un curs de antropologie a corpului se confruntă este însăși definirea obiectului său de studiu.
Corpul, deși o noțiune/un instrument atăt de la îndemână, ne lovește cu o serie cel puțin impresionantă de întrebări în momentul în care încercăm să îl definim și să vorbim despre el. Ce este corpul în relația cu sufletul? Putem trece dincolo de această distincție? Cum este modificat corpul de cultură? Care este relația dintre corp și puterea politică? Care este relația dintre corp și identitate?
Cursul va încerca să ofere răspunsuri acestor întrebări dar, dincolo de ele, va încerca să ofere și o cheie cu care să putem decoda mai ușor înțelesurile pe care practicile cotidiene le înscriu pe corp, fie că este vorba de mersul la sală sau de tatuaje.
Temele atelierelor:
1. Corp și corpuri. De ce o antropologie a corpului? Corpul, ieri și corpul, azi. O perspectivă istorică asupra corpului.
2. Corpul ca produs cultural. O discuție pornind de la celebrul articol al lui Marcel Mauss despre tehnicile corpului.
3. Corpuri disciplinate: corpul obedient. Corpul este primul receptacul al puterii politice, care poate fi încorporată în diferite grade și prin diferite mijloace, în funcție de tipul de regim în care acționează. Studiu de caz pe comunism și controlul politic al corpului.
4. Corpuri disciplinate: corpul sportivului. Despre corpul sportivului, un corp educat permanent în vederea atingerii performanței. Un corp disciplinat dar în același timp eficient, el nu trebuie să fie, ci trebuie să facă. Este un corp raționalizat și mecanic.
5. Corp și durere. Într-o epocă în care corpul tinde să dispară din ce în ce mai mult de pe scenă datorită avântului tehnologic, durerea este cea care îl propulsează în primul plan al experienței. Unele corpuri nu reușesc să o gestioneze atunci când apare însă altele, cum ar fi cele ale sportivilor, se confrunta cu ea zi de zi și o investesc permanent cu noi semnificații.
6. Corpul frumos. O scurtă incursiune in istoria frumuseții. Frumusețe naturală vs. frumusețe construită. Vom arunca o privire asupra diverselor practici, de la salonul de înfrumusețare la sala de fitness ca loc predilect al construirii corpului.
7. Corpul modificat. Despre tatuaje, piercinguri, și alte modificări înscrise în corp. Simbolizare și resimbolizare în căutarea identității.
Alexandru Dincovici detine licență în Științe Politice -Universitatea București, secția în limba franceză. Este licențiat în Sociologie - Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti. Detine Masterat în Antropologie - Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti, 2009.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Vineri, 22 mai, ora 18.30
May 8th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita din 22 mai la ‘Introducere in coptologie’, un atelier cu Bianca Tudor.
Bianca Tudor, lectorul acestui atelier interactiv despre istoria si cultura copta, organizat in sase intilniri, detine doctorat în egiptologie şi coptologie distins cu magna cum laude. Tema de cercetare: “Stele funerare creştine din Egiptul perioadelor bizantină şi arabă” (Göttingen, Universitatea Georg-August, Institutul de Egiptologie si Coptologie). A facut studii aprofundate de egiptologie şi coptologie - Istorie egipteană antică şi medievală; descifrare, analiză şi comentarii de texte literare în egipteană medie şi nouă; artă şi religie egipteană antică; gramatică coptă saidică, bohairică şi faiumică; lecturi şi comentarii de texte hagiografice în coptă saidică la Göttingen, Universitatea Georg-August, Institutul de Egiptologie si Coptologie. Detine de asemenea diplomă de licenţă în istoria artelor - Tema de cercetare: “Artă, credinţă şi practici funerare în Egiptul copt” - Bucureşti, Universitatea Naţională de Arte, Facultatea de Istoria şi Teoria Artei.
Subiectele discutate in cadrul celor 6 ateliere sint:
1. Despre Egipt
• Topografie (localizare geografica, suprafata, granite actuale si istorice, diviziune geografica si administrativa actuala si istorica, fluviul Nil – surse si curs).
• Demografie.
• Schita profil (modele de continuitate si mutatii considerabile din preistorie pana in contemporaneitate).
• Slide show/DVD.
• Cine sunt coptii? (elemente definitorii pentru identitatea copta: credinta, etnicitate, limba, comunitate).
• Etimologia si definitia cuvantului copt/egiptean.
• Comunitatea copta din Egipt si diaspora (istoric si actualitate).
• Ce este coptologia?
o Definitie.
o Domenii de cercetare (arheologie, lingvistica, istorie ecclesiastica, teologie, dogmatica, istoria monahismului, hagiografie, martirologie, liturgica, arta inclusiv arhitectura, gnoza, maniheism).
2. Originea si evolutia studiilor copte
• Parintii coptologiei, exponenti de marca pe domenii de cercetare, repere bibliografice, links.
• International Association of Coptic Studies (IACS), congresele de studii copte si publicatiile aferente, catedrele de studii copte.
• Focare de cultura copta – trecute si prezente.
• Repere cronologice de istorie socio-politica, lingvistica, religioasa si artistica ale Egiptului crestin (de la origini pana in prezent).
• Friza cronologica si problematica periodizarii; calendarul copt.
Originea si raspandirea crestinismului in Egipt.
• Alexandria si chora; despre diaspora iudaica din Alexandria.
• Primele marturii crestine, fenomenul monastic si ermitajele copte (de la legenda la adevarul istoric atestat prin marturii arheologice).
• Gnoza si maniheismul.
3. Aspecte dogmatice ale confesiunii copt-ortodoxe
• Anul 451 AD
• Chiril si Nestorius
Liturghia copta si sursele sale. Survival-uri faraonice la nivelul credintei si cultului religios, al credintelor si practicilor funerare si al structurii politice – de la Kaiserpharao (”faraonul imperator”) la Iisus Hristos
4. Limba, scrierea si literatura copta (evolutie istorica incepand cu egipteana hieroglifica, alfabet, dialecte, opere reprezentative).
5. Arta copta
• Definitie si problematica
• Repere cronologice si bibliografice, evolutia studiilor pe aceasta tema si exponenti de varf.
• Domenii de cercetare (arhitectura civila, religioasa si funerara; pictura murala si de icoane pe lemn; textile vestimentare, mobiliere si funerare; manuscrise).
• Marile colectii publice si private de arta copta din lume.
6. Cultura funerara copta (situri si practici funerare; messe si ritualuri funebre; stele funerare – pietre de mormant si placi comemorative cu caracter funerar: arheologie, epigrafie si iconografie).
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Vineri, 22 mai, ora 18.30
May 6th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita miercuri 13 mai, ora 19:00, la un atelier interactiv despre frumusete si dragoste in folclorul romanesc. Gazda atelierului este Laura Jiga Iliescu, etnolog pasionat si vorbitor carismatic care cunoaste lumea taranilor, atit din studiile sale cit si din cercetarile pe teren.
Există un canon ţărănesc al frumuseţii chipului uman şi un complex de gesturi rituale care conferă şi susţin frumuseţea ori, dimpotrivă, o anulează. În registrul erotic situându-ne, vom vorbi despre descântece, dragoste, apă neîncepută şi culegerea plantelor magice.
In cadrul atelierului va fi prezentat si un documentar referitor la subiectul discutat. In partea a doua a atelierului gazda va intra in dialog cu publicul si va raspunde la intrebarile participantilor.
Laura Jiga Iliescu este cercetator principal gradul II in cadrul Institutului de Etnografie si Folclor “Constantin Brailoiu”, Academia Romana. Coordonator al programului Arhivei de Folclor “Crearea, sistematizarea si valorificarea documentelor din Arhiva de Folclor”. Detine o rubrica permanenta Traditii in Igloo, revista de arhitectura si cultura. A urmat cursuri de studii aprofundate specializarea etnologie si folclor si studii doctorale, domeniul filologie, specializarea folclor, la Universitatea Craiova.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Miercuri, 13 mai, ora 19.00
April 30th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita in 4 si 5 mai, ora 18:30, la prezentarea ultimelor expeditii facute de exploratoarea Uca Marinescu
Temele celor doua ateliere interactive sunt:
· Altaiul Siberian – vechea populatie Altai. Kamceatka – Vulcanii
· Tara pinguinilor – Antarctica. Polul Sud Magnetic
Prezentarile din cadrul celor doua ateliere vor fi insotite de imagini - fotografiile facute de Uca Marinescu in cadrul acestor expeditii. Participantii vor putea pune intrebari in partea a doua a prezentarilor.
Pentru Uca Marinescu viaţa înseamnă bucuria permanentă de a explora şi de a descoperi, a explora înseamnă pentru ea a se descoperi pe sine, pretutindeni pe unde a călătorit în lume, cea mai importantă revelaţie a constituit-o universul uman. Alături de căutarea meticuloasă a matrixului spiritual de pe cele cinci continente, a simbolurilor şi arhetipurilor culturale ale civilizaţiilor, din Antarctica până în Papua Noua Guinee, de la Polul Sud până în Africa şi Nepal, din India şi Tibet până în Europa, din America de Nord până în America de Sud şi din Alaska până în Mongolia şi Siberia cu Polul Nord.
Uca Marinescu este membră a Societatii Române de Geografie, colaborator al Institutului de Cercetări Antropologice al Academiei Române şi colaborator al Muzeului de Ştiinţele Naturii “Grigore Antipa”. De asemenea este membră a Asociaţiei Americane de Geografie.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: 4-5 mai, ora 18.30
April 6th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita, incepand din 13 aprilie, la o discutie ‘Despre strain si ospitalitate, din antichitate pana azi’, un atelier cu Andrei Gaitanaru.
Care este ţesătura de semnificaţii care întemeiază spaţiul protocolar al întâlnirii cu străinul? Care sunt paradigmele culturale care încadrează şi determină prezenţa străinului? Cât de primitoare este instituţia ospitalităţii?
Reflecţia asupra statutului străinului, a felului în care ne raportăm faţă de acesta, este justificată nu numai de curiozitatea celui care doreşte să discearnă originea firelor care alcătuiesc ţesătura identităţii sale culturale, ci şi de asumarea faptului că întâlnirea cu celălalt cunoaşte nu doar dificultăţi de traducere, ci şi contorsiuni geo-politice sau distorisiuni aparent fundamentate religios.
O succintă privire îndreptată asupra instituţiei ospitalităţii şi asupra felului în care aceasta fixează statutul stranietăţii pare a evidenţia faptul că, în spaţiul european, resursele acesteia sunt ramificate, ele provenind din medii depotrivă diferite şi asemănătoare.
Tematica atelierelor:
1. „A da” şi „a lua” în limbile indo-europene. Lexicul stranietăţii şi naşterea lingvistică a ospitalităţii. Limbajul – prima instituţie a ospitalităţii.
2. Odiseu – între vicleniile străinului şi binefacerile itineranţei. Odiseu paradigmă a străinului şi imagine a unei înţelepciuni care, descătuşată fiind de locul său de origine, are puterea de a excede, de a seduce şi de a păcăli orice spaţius supus delimitării. Pericolul şi oportunitatea presupuse de condiţia transgresivă a itinerantului. Comensualismul cu (in)amicul.
3. Funcţia transgresivă a străinului în dialogurile platoniciene. Străinul – figură a itiranţei şi temei profetic al ştiinţei sau al societăţii absolute.
4. Despre fericire (eudaimonia) şi despre prezenţa marginală a contemplativului în viaţa cetăţii. Sensul argumentului anteriorităţii statului faţă de individ din Politica I, 1 a lui Aristotel. Modelul vieţii fericite: viaţa contemplativă a celui care, retras la marginea cetăţii, la limita excentricităţii, caută comuniunea cu zeul.
5. Străinul imposibil de recuperat sau despre străinul-stăpân. Sofocle şi Eschil: recuperarea imaginii radical excentrice a unui străin căruia, în virtutea dimensiunii profetice sau divine pe care el o reprezintă, trebuie să i se acorde o ospitalitate absolută, singura care poate recepta prezenţa fondatoare a străinului rege/zeu.
6. Cultul lui Dyonisos cel străin, a lui Dyonisos itinerantul. Aşteptarea mesianică din cadrul spiritualităţii iudaice.
7. Eschatologia christică – mediul ascetic şi imaginea lui Christos, străinul întâlnit pe drumul spre Emaus. Pneumatologia creştină – perpetua itineranţă către un Dumnezeu străin şi depotrivă intim.
8. Pneumatologia islamică – relaţia dintre Divinitate şi credincios; relaţia dintre maestru şi discipol; „relaţia” dintre fidel şi infidel.
9. Revoluţia epistemologică a modernităţii. Teoriile contractului social. Instrumentalizarea străinului. Pierderea dimensiunii profetice şi întemeietoare a stranietăţii.
10. Secolul XX: Statul etatist şi atoate-văzător (panoptikon). Exacerbarea dimensiunii supraveghetoare a statului. Revirimentul stranietăţii: eliberarea străinului şi reabilitarea ospitalităţii „absolute”? Reluarea dialogul dintre islam, creştinism şi iudaism.
Andrei Gaitanaru este absolvent al Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o Lucrare de Diploma intitulata “Dublul discurs apofatic”. A absolvit programul de masterat al Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o dizertatie intitulata “De-numirea numelor divine. Statutul numelor divine In cadrul Corpusului Areopagitic”. Este doctorand al programului de studii doctorale al Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, Inscris cu o teza intitulata „Problema relatiei dintre rostire alegorica si discurs filosofic In teologia bizantina”.
Mai multe informatii puteti gasi aici.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Luni, 13 aprilie, ora 18.30
March 13th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita, incepand din 2 aprilie, la ‘Introducere in antropologia faptelor si gesturilor cotidiene’, un atelier intercativ cu antropologul Bogdan Iancu.
Viaţa cotidiană, cu gesturile, interacţiunile şi ritualurile ei, pare genul de teren în care e puţin probabil să găseşti ceva demn de interes. Totul pare, prin prisma experienţei, minat de o previzibilitate inevitabil plictisitoare iar exoticul izbăvitor este de căutat în altă parte. Cursul de faţă îşi propune să contrazică acest lucru prin construirea unui tip de privire atentă şi mirată la faptele cotidiene, lucru posibil prin exorcizarea repetată a stereotipurilor pe care le practicăm atunci cînd vine vorba de bucătărie, corp, spaţiu domestic, spaţiu public, vestimentaţie.
Obişnuim, spre exemplu, să căutăm cu disperare să cumpărăm haine din fibre cît mai naturale. Disponibilitatea cheltuirii unor sume însemnate pentru astfel de haine pare să aibă în spate o istorie foarte lungă, dacă plecăm de la premisa că fibrele naturale au fost intotdeauna valorizate şi dătătoare de status.
Jane Schneider demonstra la sfîrşitul anilor 2000 că lucrurile n-au stat aşa tot timpul şi că, la apariţia lor, fibrele sintetice au produs o revoluţie în istoria vestimentaţiei, primele loturi de haine realizate din aceste materiale aveau costuri exorbitante iar cei care le îmbrăcau făceau parte din publicul snob care astăzi caută etichetele care indică procentul de bumbac, cînepa sau in. Cursul de faţă pune în discuţie felul în care acest tip de percepţii se construiesc, se reproduc şi se încapsulează, la nivel discursiv, în realitatea cotidiană.
Cursul este structurat astfel:
1. Practica observaţiei faptului cotidian în etnografia spaţiului domestic: cum se contruiesc percepţiile legate de igiena spaţiului domestic şi de consumul de produse care o întreţin dar şi o discuţie despre felul în care acestea sînt influenţate de publicitate şi discursurile dominante din mass-media locale.
2. Dimensiunea culturală a practicilor gastronomice: o discuţie despre fast-food şi mcdonaldizare, slow-food şi consumul produselor « tradiţionale » / « naţionale »; mersul la resturant şi mîncatul acasă; ce şi de ce dispare din cămările părinţilor noştri.
3. Vînătorii de « cool »: o scurtă incursiune (bibliografică) în istoria dungii (în vestimentaţie) şi o discuţie despre fetişizarea fibrelor şi fetişizarea brandurilor; « industria » second-hand-urilor şi cea a fake-urilor; resemnficarea articolelor vestimentare şi modul în care hainele construiesc şi modelează identităţi.
4. Timpul liber – moduri de intrebuinţare: cît timp liber, cum se cîştiga el şi cum se foloseşte; teambuilding şi downshifting; scurtă incursiune în istoria trecerii de la etatizarea timpului la corporatizarea lui; tabieturile şi mofturile; turismul: fotografii şi suveniruri; clubbing-ul.
5. Corpul social – corpul ca bun de consum: cosmetice şi bodybuilding; de la frizerie la saloanele de hair-styling; revistele glossy şi industriile înfrumuseţării.
6. Noile tehnologii şi viaţa online: bipuri, sms-uri, reţele virtuale; « patologia » comunicării online, gadgeturile şi constructia eu-lui, « era obiectelor sensibile ».
Bogdan Iancu detine licenţă în Litere şi Bibliologie - Universitatea Bucureşti si Masterat în Antropologie - Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti. Este doctorand în Antropologie - Universitatea din Perugia (Italia) / SNSPA București. Sustine seminarii la cursul de Sociologia Cotidianului (titular: prof. Vintilă Mihăilescu) – Facultatea de Științe Politice, SNSPA si este cercetător la Muzeul Țăranului Român – București.
Mai multe informatii puteti gasi aici.
Organizator: Fundatia calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei
Data: Joi, 2 aprilie, ora 18.30
February 25th, 2009
