Palatul Cantacuzino, una dintre cele mai spectaculoase si bine pastrate cladiri de pe Calea Victoriei, gazduieste joi, 18 martie, al treilea eveniment din seria de conferinte „Istoria romanilor prin familii”, organizat de Fundatia Calea Victoriei. Istoricul Georgeta Filitti ne va spune povestea familiei Cantacuzino chiar in fosta resedinta a „Nababului”, cum era numit Grigore Cantacuzino, om politic conservator si unul dintre cei mai bogati romani de la inceputul secolului XX.
Palatul Cantacuzino - astazi Muzeul National George Enescu - era recunoscut in Bucurestiul de altadata prin marile baluri pe care Mihail G. Cantacuzino impreuna cu Maruca Rosetti le organizau aici. Seratele si auditiile muzicale, la care George Enescu era un obisnuit, erau binecunoscute si se bucurau de prezenta numelor sonore din aristocratia romana si straina. Decorat cu picturi monumentale de G.D. Mirea, Costin Petrescu, Arthur Verona, Nicolae Isidor Vermont, precum si sculpturi realizate de Fr. Storck si Em. W. Becker, actualul muzeu, declarat monument de arhitectura, era de pe atunci un punct de referinta in viata culturala si sociala bucuresteana.
Familia Cantacuzino este o familie cu origini in Imperiul Bizantin, care se stabileste in sec 16 in Tara Romaneasca. A dat doi domnitori si numeroase personalitati publice, despre care vom povesti:
- Serban Cantacuzino - fondatorul primei scoli româneasti din Bucuresti si ctitorul bisericilor Fundenii Doamnei si a Mânastirii Cotroceni. A stabilit unitatea de masura numita stinjen. Din vremea lui se pastreaza una dintre cele mai vechi carti de bucate de la noi.
- “Nababul” - Gh. Grigore Cantacuzino - care a fost prim ministru conservator, proprietarul unuia dintre cele mai celebre palate de pe Calea Victoriei, astazi Muzeul Enescu.
- Ion Cantacuzino - medic microbiolog, creatorul Institului Cantacuzino, institut aflat pe picior de egalitate cu Institutul Pasteur din Paris, cel mai mare producator de seruri si vaccinuri de la inceputul sec XX in Europa de Est.
- Printesa Alexandrina Cantacuzino - a condus Societatea Femeilor Ortodoxe - o societate foarte eficienta in periada interbelica
- Ecaterina Cantacuzino, sotia Nababului, cea care a infiintat Caminul de copii Sf Ecaterina, singura institutie romaneasca omologata pe plan international in interbelic, pentru felul exemplar in care erau crescuti copii orfani, carora li se oferea sprijin si dupa virsta majoratului pentru a putea urma o cariera sau alege o profesie decenta.
- Marie Cantacuzino - muza inspiratoare a pictorului francez Puvis de Chavannes, care a folosit drept inspiratie chipul acesteia pentru a o picta pe Sf Genoveva, protectoarea Parisului
- Maruca Cantacuzino - nora Nababului si mama lui Bizu (Constantin) Cantacuzino aviator, prietenul pilotului francez Antoine de Saint-Exupéry. Maruca a fost sotia lui Mihai Cantacuzino, Ministru de Justitie si primar al Bucurestiului. Prin testament Maruca, care prin a doua casatorie devine sotia lui George Enescu, lasa palatul Cantacuzino statului roman cu conditia de a deveni muzeul G Enescu.
Vom povesti in cadrul conferintei despre aceasta familie ilustra si despre mosiile familiei - Micul Trianon de la Floresti, cu destin trist, mosia bintuita de la Rifov din vremea lui Serban Cantacuzino si altele.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Palatul Cantacuzino-Muzeul Enescu; Data: Joi 18 martie, ora 18.30
March 11th, 2010
Fundatia Calea Victoriei va invita, din 25 februarie, la un curs de Introducere in egiptologie, cu Bianca Tudor.
1. Despre Egipt (notiuni introductive)
• Topografie (localizare, suprafata, granite actuale si istorice, diviziune geografica si
administrativa – actuala si istorica, fluviul Nil – surse si curs)
• Demografie
• Ce este egiptologia?
o Definitie
o Domenii de cercetare (arheologie, arta, arhitectura, limba, scriere, literatura, religie, societate – viata cotidiana, politica, administratie, economie, armata, etc.)
o Origini si evolutie pana in prezent (parintii egiptologiei, figuri ilustre, International Association of Egyptologists, congresele de egiptologie, catedrele de studii egiptologice, repere bibliografice, link-uri)
o Glosar succint de termeni tehnici
2. Scurt istoric (1)
• Periodizare
• Surse si metode de datare
• Repere socio-politice, administrative, lingvistice si cultural-artistice
3. Scurt istoric (2)
• Repere socio-politice, administrative, lingvistice si cultural-artistice
• Calendarul egiptean antic
4. Religie (aspecte: peren si ciclic)
• Fundamente dogmatice/Principii teologice
• Cosmogoniile heliopolitana, memfita si hermopolita
• Panteon
• Morala
• Culte religioase si centre de cult
5. Cultura funerara
• Traditii, practici si ritualuri funebre
• Mummy – The Inside Story (scurta prezantare a filmului si comentarii)
• Survival-uri faraonice in traditiile si practicile funerare crestine egiptene
6. Limba, scriere si literatura
• Friza cronologica
• Alfabet
• Surse
• Scurta descriere a principalelor texte literare
7. Arhitectura
• Religioasa
• Funerara
• Militara
• Civila
8. Arta
• Domenii de manifestare si cercetare - sculptura, pictura, ceramica, sticla, textile (vestimentare, mobiliere si funerare), papyri
• Iconografie
• Principii estetice (canon)
• Marile colectii publice si private de arta egipteana antica din lume
Cursul va contine numeroase proiectii de imagini care sa ilustreze temele discutate.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Joi, 25 februarie, ora 19.00
February 20th, 2010
Fundatia Calea Victoriei va invita la Capsa, in 23 februarie, la evenimentul „Reclama si comert in vechiul Bucuresti”, cu istoricul Adrian Majuru.
La scara istorica, formarea gusturilor si apoi manipularea lor s-a putut infaptui prin manevrarea abila a unor succesiuni de imagini la care, dincolo de imaginatie, trebuia pusa in valoare deplina si tipul de investitie. Numele firmei devine renume prin armonizarea fatadei cu un slogan comercial care trebuie sa capteze, sa convinga si sa fidelizeze cumparatorul. Numele firmei este adesea retinut dupa ineditul fatadei, datorita ingeniozitatii formelor, detaliilor, stucaturilor, feroneriilor, culorilor. Apoi vin numele, sloganul, reclama.
Se stie cum trebuie sa arate o cafenea sau o pasmanterie, o barbierie sau o ceaprazarie, fatada unei banci sau intrarea intr-un hotel. Astfel s-a nascut ideea de design si prin acesta s-a dezvoltat o continua competitie catre variatie, pentru a deosebi un tip de investitie de alta. Investitia in istorie a fost intotdeauna si o chestiune de atitudine, sustinuta printr-o imagine eficient construita: reclama.
Reclama nu are doar scopul de invitare, de captare a bunavointei, un ante factum convingator sau atragator. Ci mai are si rolul de a educa prin informare cat mai completa si pertinenta asupra tipului de magazin si varietatii produselor sale atat de folositoare in toate zilele. Adesea, in trecut, multe dintre reclame descriau gama produselor comercializate sau fabricate dar si importanta lor in viata cumparatorului. Era dialogul anticipat care se consuma aproape intotdeauna intre cumparator si vanzator sau negustor, in interiorul magazinului.
Astazi reclama doar invita, adesea agresiv, cu o informare laconica, folosind mai mult manevrarea unor simboluri stilizate decat cuvantul scris, chiar redus la un slogan, cel putin atractiv prin originalitate.
Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti. Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban. Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la romani (Compania, 2006), Familia Minovici - univers spiritual (Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101 texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile “Antropologia urbana” si “Periferii nocturne” la Editura Paralela 45.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Restaurant Capsa; Data: Marti, 23 februarie, ora 18.30
February 12th, 2010
Fundatia Calea Victoriei va invita, in 18 februarie, la un eveniment cu istoricul Georgeta Filitti – a doua intalnire din seria „Istoria romanilor prin familii”, la care vom discuta despre Familia Ghica.
Familia Ghica este o familie albaneza care s-a impamintenit la noi in secolul 17 iar de-a lungul istoriei au fost 25 de domnii ale membrilor familiei Ghica in Tara Romaneasca. Printre membrii acestei familii celebre au fost numerosi intelectuali. Ne vom apleca si vom povesti despre citeva personalitati mai interesante, despre vremurile in care au trait si despre evenimentele din viata lor exceptionala:
- Alexandru Ghica - primul domnitor regulamentar al Tarii Romanesti
- Ion Ghica - scriitor, o personalitate marcanta a celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic si pedagog roman, prim-ministru al Romaniei de doua ori, presedintele Academiei Romane de patru ori
- Guru Grigore Ghica - un personaj inedit in peisajul vremurilor sale, care se inchide intr-o lamaserie (manastire budista) in Tibet
- Elena Ghica - avind pseudonimul de scriitoare Dora d’Istria, fiica marelui ban Mihai Ghica si nepoata domnitorului Grigore al IV-lea Ghica. A fost prima femeie care a escaladat muntele Mont Blanc, la 1 iunie 1860
- N. Ghica Budesti - a fost un arhitect roman, promotor al renasterii vechii arhitecturi romanesti si al afirmarii specificului national, al stilului neoromanesc in arhitectura. A fost membru de onoare al Academiei Romane si membru al Comisiei monumentelor istorice.
Povestea va continua cu intilniri lunare care sa vor concentra pe urmatoarele familii:
1. - luna ianuarie - Familia Regala - 21 ianuarie, 18:30
2. - luna februarie - Familia Ghica - 18 februarie, 18:30
3. - luna martie - Cantacuzino - 18 martie, 18:30
4. - luna aprilie - Familia Moruzi - 15 aprilie, 18:30
5. - luna mai - Familia Sutu - 13 mai, 18:30
6. - luna iunie - Familia Caragea - 17 iunie, 18:30
7. - luna iulie - Familia Sturdza - 15 iulie, 18:30
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Muzeul Vasile Grigore; Data: Joi, 18 februarie, ora 19.00
February 7th, 2010
Fundatia Calea Victoriei va invita in 12 noiembrie, ora 19:00 la un eveniment despre Bucurestiul de altadata
In aceasta intilnire, derulata intr-o somptuoasa casa unde astazi se afla Galeria Artmark, doamna Georgeta Filitti va discuta despre influenta franceza din tara noastra, predominanta de la mijlocul sec XIX pina la al doilea razboi mondial. Romanii au preluat in acea perioada de la francezi limba, literatura, moda, bucataria, ambientul, si - cel mai important - felul de a se comporta al francezilor. Lumea a numit Bucurestiul “Micul Paris” datorita unei atmosfere speciale si a unui mod de viata cosmopolit.
Vom povesti despre citeva dintre personalitatile care au marcat aceasta perioada din istoria Bucurestilor, cum ar fi personalitatea fascinanta a Reginei Maria. Vom afla fapte interesante din viata a trei femei fermecatoare din epoca: Maruca Cantacuzino, Martha Bibescu si Elena Sutzu. In aceasta perioada Bucurestiul este descris ca o adevarata capitala europeana, atit prin circulatia in Europa a romanilor, care se simt acolo ca “acasa”, cit si prin prezenta semnificativa a strainilor care traiesc in oras sau sint in trecere prin Bucuresti. A existat, in aceasta perioada, un institul francez la Bucuresti si in acelasi timp, o scoala romana la Paris. Vom discuta despre politica, arte si viata de zi cu zi din aceasta perioada.
Participantii vor putea vizita, in cadrul evenimentului, expozitia Pinacoteca Municipiului Bucuresti in vizita la galeria ArtSociety Partea a II-a: Traditionalismul in pictura si sculptura romaneasca. Picturi semnate de Nicolae Grigorescu, Camil Ressu, Iosif Iser sau Francisc Sirato au fost selectionate dintr-un patrimoniu de exceptie, privat de un spatiu adecvat de expunere, pentru a ilustra conceptul expozitiei - traditionalismul ca orientare stilistica si tematica in arta romaneasca din prima jumatate a secolului XX.
Locul in care se va desfasura conferinta - sediul Societăţii Artmark şi Galeria ArtSociety se află într-una dintre clădirile istorice ale Bucureştiului. Casa a aparţinut familiei primarului Pake Emanoil Protopopescu, figură proeminentă a vieţii politice româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Doctor în drept al universităţilor din Paris, Bruxelles şi Geneva şi activând ca deputat conservator, primarul Bucureştilor a comandat o locuinţă care să corespundă poziţiei sale sociale, precum şi standardelor impuse de aristocraţia acelor timpuri. Construită în oglindă cu vecina sa de la numărul 20, casa se distinge prin stilul arhitectural eclectic, care îmbină elemente neoclasice cu motive Art Nouveau într-un ansamblu unitar şi armonios.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Galeria Artmark; Data: Joi, 12 noiembrie, ora 19.00
November 2nd, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita in data de 15 octombrie, de la ora 18.30 sa aflati „Cum se distrau romanii odinioara ( de la 1800 pina la 1945)”.
Doamna Georgeta Filitti ne va povesti cum se distrau romanii si bucurestenii in sec 19 si 20, atit in inalta societate cit si in rindul orasenilor mai simpli. Una dintre etimologiile posibile ale numelui orasului Bucuresti se leaga de cuvintul bucurie. Calatorii straini din secolele trecute descriau Bucurestiul ca fiind un oras al bucuriei, plin de baluri si petreceri extrem de vesele, sofisticate si excentrice deseori.
Balurile si petrecerile erau foarte populare si reprezentau principala forma de socializare, locul unde tinerele cupluri se formau, unde se discutau problemele arzatoare ale zilei, se puneau la cale intrigi dar si spatiul in care tineri artisti, muzicieni se lansau in societate prin concerte si spectacole memorabile. Din pacate, multe din conacele si palatele care gazduiau aceste baluri fastuoase au disparut astazi sau sufera in lipsa reparatiilor, cum este Palatul Stirbei (unde a fost balul din imagine).
Vom afla despre care erau formele de divertisment care au precedat teatrul de astazi - geamale, caraghiozi, trupe straine, Teatrul de la Cismeaua rosie si despre cum s-a intemeiat Teatrul cel Mare.
Cafenelele, bodegile, crasmele, restaurantele si cofetariile celebre vor fi amintite in prezentare - din fericire unele dintre ele exista si astazi, chiar si fara atmosfera din trecut - cum ar fi Casa Capsa sau Carul cu Bere.
Vom discuta si despre cum isi petreceau timpul liber bucurestenii in perioada interbelica, despre personalitatile culturale ale vremii si locurile frecventate de lumea boema a orasului.
Doamna Georgeta Filitti este doctor in istorie, specialist in istoria moderna si contemporana a Romaniei. A fost cercetator stiintific la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Romane si consilier la Fundatia „Ion Ghica”. In prezent este cercetator principal I la Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc. Interesata in mod special de istoria si cultura orasului Bucuresti, printre numeroasele publicatii mentionam: Calatorie in timp prin Bucuresti, Editura Dominor, Mileniul romanesc (coautor), Editura Litera International, Calatori straini despre tarile romane in sec. al XIX-lea. Serie noua, 1800-1840, 3 vol. (coautor si prefatator). Detine o rubrica permanenta la „Magazin istoric” (din 2002) - Odinioara oamenii isi trimiteau scrisori si Romania acum 100 de ani.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Joi, 15 octombrie, ora 18.30
October 9th, 2009
Sambata, 17 octombrie, Fundatia Calea Victoriei va invita la o plimbare prin „Bucurestii negustorilor”, impreuna cu Adrian Majuru.
Prin comportament, manieră de a locui şi tipologia consumului, clasa de mijloc a fost întotdeauna un barometru social, economic şi cultural pentru societatea urbană.
Clasa de mijloc este aceea care a creat şi impulsionat societatea de larg consum, confortul atent construit. În trecut, negustorimea noastră a creat comerţul en detail trimiţând prin satele Valahiei căruţe cu mărfuri de tot felul, care se întorceau la depozitele de pe Lipscani după câteva săptămâni de peregrinări. A doua generaţie de negustori, în asociere cu alţii care au venit între timp, de pe alte meleaguri urbane, mai ales după 1830, a dezvoltat manufacturi şi puncte de desfacere ale acestora în târgurile principale din ţară. Au înfiinţat primele bănci cu filialele cuvenite.
Proiectul de viaţă s-a modificat şi el. Casele s-au modernizat, ca arhitectură dar şi ca ambientare interioară; vestimentaţia s-a diversificat şi „europenizat”; consumul a ieşit din prăvăliile negustoreşti orientându-se şi către sfera distracţiilor şi a consumului cultural. Intimitatea a preluat şi ea un alt cod de reprezentare, de la gesturi şi atitudini, la aşteptările şi proiecţiile legate de celălalt; s-au diversificat posiblităţile de socializare.
Vizitele, supeurile, soirelele, pătrund şi la mahala, ca urmare a largului consum care se desfăşura în societatea de mijloc. Iar acest mijloc al societăţii a fost punctul de plecare pentru marile cariere, pentru marile averi. Ele au putut fi păstrate atâta timp cât posesorii lor nu au uitat de unde au plecat. Originile uitate se pot întoarce în mai puţin de o generaţie. Cei din vechime o ştiau. Dar aceasta este o altă poveste.
Punct de plecare: Fantana Sarindar – Calea Victoriei – strada Franceză – strada Şepcari – Bulevardul I.C.Brătianu – Calea Moşilor – Strada Negustori – Strada Mîntuleasa – Bulevardul Carol I - strada Lipscani.
Promenada este gindita ca o plimbare, nu presupune o vizitare individuala a monumentelor pe linga care se trece si despre care se povesteste. Ea are scopul de a deschide “apetitul” bucurestenilor de a cerceta individual si pe indelete muzeele si locurile memorabile din oras.
Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti. Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban. Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la romani (Compania, 2006), Familia Minovici - univers spiritual (Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101 texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile “Antropologia urbana” si “Periferii nocturne” la Editura Paralela 45.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Data: Sambata, 17 octombrie, ora 16.00
October 9th, 2009
Institutul Cultural Român şi Fundaţia « Calea Victoriei » vă invită marţi, 22 septembrie 2009, începând cu ora 18, la dezbaterea cu titlul «Există o tradiţie a modernităţii româneşti?».
Este modernizarea, în România, un proces, sau o sumă de începuturi fără legătură între ele? Poate fi conservatorismul înţeles ca o strategie de modernizare? Care sunt marile reuşite şi marile eşecuri ale modernităţii româneşti?
Dezbaterea – desfăşurată în cadrul programului « Pro şi contra la ICR » - va avea loc la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38 şi va fi moderată de Ştefan Vianu.
Participanţi: Horia-Roman Patapievici, Ion Stanomir, Caius Dobrescu, Horatiu Pepine. Program coordonat de Sorin Cucerai.
« Pro şi contra la ICR » este un program de dezbateri organizat de Institutul Cultural Român, care are ca valori centrale onestitatea interogativă şi curajul dezacordului cordial, şi care îşi propune să promoveze eleganţa intelectuală ca instrument de cunoaştere într-un mediu public devenit tot mai străin de aceste opţiuni.
Organizator: ICR si Fundatia Calea Victoriei; Locatia: ICR; Data: Marti, 22 septembrie, ora 18.00
September 14th, 2009
Expeditiile culturale ale Fundatiei Calea Victoriei prin Bucurestiul vechi continua in luna septembrie cu traseele de simbata:
• Descopera “Calea Victoriei” - 12 sept, 10:00, pe Calea Victoriei
Calea Victoriei este una din cele mai vechi artere ale Bucureştiului. Înainte de domnia lui Constantin Brâncoveanu, strada nu făcea parte din Bucureşti, numele ei era Drumul Braşovului şi era formată doar din segmentul dintre Cercul Militar şi Piaţa Victoriei. Aceasta strada reprezinta un adevarat muzeu in aer liber. Pe aceasta strada aristocratica putem gasi numeroase palate, muzee si monumente care marcheaza momentele esentiale din istoria orasului.
• Descopera Bulevardul Magheru - 19 sept, 10:00, pe Bd. Magheru
Bulevardele Balcescu si Magheru au reprezentat in interbelic un bulevard unic in Europa, prin modernitatea sa. Era strada care aducea cel mai mult cu arterele americane, cum era 5th Avenue. Cladirile inalte, geometrice, luau locul arhitecturii clasice, intr-un experiment arhitectonic rar intalnit in Europa. Calatoria noastra va porni din apropierea km 0 al orasului si se va termina in zona Observatorului Astronomic.
• O plimbare la Sosea - 19 sept, 10:00, pe Sos. Kiseleff
Soseaua Kiseleff este strada pe care, la 8 februarie 1859, a trecut domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cand a intrat in Bucuresti iar in 10 mai 1866, tot aici, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (Carol I) primeste, din partea primarului de atunci al Capitalei, Dumitru I. Bratianu, cheia orasului. La sfirsitul secolului 19 aici se organiza “bataia cu flori”, o petrecere in scopuri caritabile.
• Descopera Parcul Ioanid - 26 sept, 10:00, in zona Ioanid
Zona Ioanid si Bulevardul Dacia formeaza una dintre cele mai frumoase zone rezidentiale care pastreaza extrem de bine atmosfera bucuresteana din La Belle Epoque dar si cea din perioada interbelica. Casele din aceasta zona sunt monumente de arhitectura si semne ale elegantei si bunastarii unor vremuri apuse. Povestea unui librar numit Ioanid se leaga de aceasta zona dar si de un foarte cochet si discret parc din Bucuresti, loc de intilnire si promenada pentru inalta societate din sec XIX si prima parte a sec XX.
Mai multe informatii puteti gasi aici.
September 14th, 2009
Fundatia Calea Victoriei va invita din 18 septembrie, ora 18:30, la o incursiune in fascinanta lume a Egiptului antic.
In decursul celor opt sedinte interactive vom afla despre momentele esentiale din istoria Egiptului antic, despre religia, cultura, limba, scrierea, arhitectura si arta egiptenilor din antichitate. “Ghidul” nostru in aceasta calatorie este Bianca Tudor, doctor in egiptologie si coptologie. Cursul va contine numeroase proiectii de imagini care sa ilustreze temele discutate.
Temele atelierelor sint:
1. Despre Egipt (notiuni introductive)
• Topografie (localizare, suprafata, granite actuale si istorice, diviziune geografica si
administrativa – actuala si istorica, fluviul Nil – surse si curs)
• Ce este egiptologia? Domenii de cercetare (arheologie, arta, arhitectura, limba, scriere, literatura, religie, societate – viata cotidiana, politica, administratie, economie, armata, etc.)
2. Scurt istoric (1) - Periodizare, surse si metode de datare, repere socio-politice, administrative, lingvistice si cultural-artistice
3. Scurt istoric (2) - Repere socio-politice, administrative, lingvistice si cultural-artistice, calendarul egiptean antic
4. Religie (aspecte: peren si ciclic) - Fundamente dogmatice/Principii teologice, cosmogoniile heliopolitana, memfita si hermopolita, panteon, morala, culte religioase si centre de cult.
5. Cultura funerara
• Traditii, practici si ritualuri funebre
• Mummy – The Inside Story (scurta prezantare a filmului si comentarii)
• Survival-uri faraonice in traditiile si practicile funerare crestine egiptene
6. Limba, scriere si literatura - Friza cronologica, alfabet, surse, scurta descriere a principalelor texte literare
7. Arhitectura – religioasa, funerara, militara, civila
8. Arta
• Domenii de manifestare si cercetare - sculptura, pictura, ceramica, sticla, textile (vestimentare, mobiliere si funerare), papyri
• Iconografie
• Principii estetice (canon)
• Marile colectii publice si private de arta egipteana antica din lume
Bianca Tudor detine doctorat în egiptologie şi coptologie distins cu ”magna cum laude” - Tema de cercetare: “Stele funerare creştine din Egiptul perioadelor bizantină şi arabă” (studiu arheologic, epigrafic şi iconografic)la Göttingen, Universitatea Georg-August, Institutul de Egiptologie si Coptologie. Este licentiată in istoria şi teoria artei, cu tema de cercetare “Artă, credinţă şi practici funerare în Egiptul copt” - Bucureşti, Universitatea Naţională de Arte, Facultatea de Istoria şi Teoria Artei.
Mai multe informatii puteti gasi aici.
Organizator: Fundatia Calea Victoriei; Locatia: Fundatia Calea Victoriei; Data: Vineri, 18 septembrie, ora 18.30
September 3rd, 2009
Previous Posts
